A învăța să respirăm corect este una dintre cele mai eficiente arme în combaterea stresului. Învățarea unei respirații adecvate ne va permite să o convertim dintr-un act inconștient, neobservat într-un aliat de neînlocuit, în situații de stres.
Dacă observăm maniera în care respiră copiii, avem o demonstrație excelentă a ceea ce reprezintă modul de a respira corespunzător. Putem vedea că atunci când copilul inspiră, abdomenul se ridică și când expira, abdomenul coboară. Copiii utilizează permanent respirația abdominală. Când dormim, observăm exact același fenomen.
De ce? Pur și simplu pentru că suntem relaxați.
Ori de câte ori suntem relaxați, practicăm, în mod inconștient, respirația abdominală. Din păcate, pe măsură ce creștem, începem să trăim fanteziile minții mai mult decât realitatea momentului prezent și astfel respirația noastră se schimbă, reflectând diferitele noastre stări mentale și emoționale: „Respirația este oglinda minții”.
Activitatea minții noastre se reflectă în modul în care respirăm, în ritmul și profunzimea respirației.
Principalul mușchi respirator este diafragma, iar în respirația abdominală folosim în principal acest mușchi. După inspirație, diafragma coboară, permițând plămânilor să se extindă în abdomen, iar apoi vedem că burta este umflată sau înălțată. La expirare, diafragma urcă și vedem că abdomenul revine sau coboară.
