Ce, Cum și Cât mâncăm de sărbători?

Pare incredibil, dar este adevărat, lumea a ajuns să nu mai știe să se hrănească fără a se considera vinovată de vreo exagerare. Și poate tocmai de aceea, e de la sine ȋnţeles că de Sărbători apare o adevărată isterie cu ȋntrebări de genul, ce, cum și cât să mănânc? 

Marea dilemă pare să vină din combinarea a 2 grupe alimentare de bază, proteine și carbohidraţi. Care va să zică, mâncăm sau nu carne de porc cu cartofi sau sarmale cu mămăliguţă? 

Vrând-nevrând ȋmi mai pică sub ochi câteun articolaș pe teme alimentare, cu avertismente mai mult sau mai puţin apocaliptice pentru omul obișnuit, pentru mine ȋnsă ieșite major din fiziologia nutriţiei. Iată ce explicaţie am citit de curând – ,,carnea, ȋn procesul digestiei necesită sucuri gastrice acide, iar făinoasele (vezi cartofi, paste, mămăligă etc.) necesită sucuri gastrice alcaline”. Declaraţia nu se oprește aici și ca să ,,ȋnţelegem’’ fenomenul, se explică mai adânc, că astfel de combinaţii vor conduce la ,,anularea digestiei alimentelor’’. Cam ce ar trebui să priceapă omul de aici, că nici eu, cu două licenţe la activ ȋn medicină și ȋn nutriţie și dietetică, nu ȋnţeleg unde bate. Adică mănânc ce mănânc și… n-am rezolvat nimic, s-a anulat totul? Se pune că am mâncat sau nu? Avem clar o dilemă. Una și mai mare este, unde Dumnezeu a studiat nutriţie omul care poate spune așa ceva sau mai bine zis, a studiat vreodată ceva fiziologie umană?

Haideţi să lămurim povestea asta, ca să staţi liniștiţi de Sărbători.

În primul rând, sucul gastric este constituit din 99% apă, iar restul de 1% dintr-o combinaţie de substanţe organice, adică enzime, mucus, factor intrinsic –  și substanţe anorganice, adică acid clorhidric, sodiu, potasiu, calciu, magneziu etc, ceea ce determină per total un pH acid al sucului gastric. 

Această caracteristică acidă a pH-ului intervine ȋn asigurarea rolurilor principale ale sucului gastric: 

  • degradarea proteinelor și, ȋn același timp, 
  • asigurarea funcţiei de barieră ȋn calea dezvoltării germenilor patogeni ce pot ajunge la acest nivel prin alimentele ingerate și pătrunderii lor ȋn mediul intern al organismului

Digestia amidonului ȋncepută ȋn gură sub acţiunea amilazei salivare, ȋn varianta ȋn care mestecam un pic mâncarea și nu o ȋnghiţim precum curcanii, poate continua și ȋn stomac, dacă ph-ul conţinutului gastric nu a coborât prea mult, adică dacă a rămas undeva la 5 – 5,5, adică e acid, dar nu foarte acid.

Aciditatea mai mică sau mai mare depinde de conţinutul proteic al alimentelor, indiferent de originea lor animală sau vegetală. Vă garantez că nu avem niciun controlor, la intrarea ȋn stomac, care să verifice natura proteinei ajunsă local. Așadar ȋn stomac nu avem digestie gastrică alcalină, ci doar acidă, la diverse valori de pH acid. 

Alcalinitatea puternică a sucului pancreatic neutralizează aciditatea chimului gastric (conţinutul stomacului) ajuns din compartimentul stomac ȋn intestinul subţire. Sucul pancreatic este un lichid alcalin (pH = 8) care conține enzime, proenzime și electroliți pentru digestia carbohidraților, proteinelor, grăsimilor și acizilor nucleici. Este deci perfect echipat să realizeze digestia oricărui aliment, indiferent de preponderenţa uneia sau alteia din grupele de macronutrienţi – aminoacizi, monozaharide sau lipide.

Concluzia este una singură și e foarte simplă, mâncaţi liniștiţi ceea ce au mâncat de atâta vreme părinţii, bunicii și străbunicii voștri. 

Pulpa de porc la cuptor, cu cartofi presăraţi ȋn tavă și aromatizaţi cu mirodeniile preferate, alături de o salată verde sau de murături vor reprezenta o masă tradiţională sănătoasă, delicioasă și mai ales ȋncărcată de amintiri ale familiei.

Atenţie doar să aveţi în minte următoarele:

  • să eliminaţi grăsimea vizibilă, atunci când mâncaţi friptură, 
  • să vă alimentaţi pentru o singură persoană, nu pentru două-trei
  • să lăsaţi spaţii de minim două ore și jumătate, trei ȋntre mese, atunci când sunteţi invitaţi la mese ce se prelungesc pe parcursul unei zile, pentru că altfel riscaţi să vă supra-alimentați
  • să ȋncercaţi să aveţi 80% alimente nutritive, iar restul, de 20%, să fie alimente de plăcere 

Nu uitaţi că fără o pregătire de specialitate, a avea acces la informația medicală nu este echivalent cu a o interpreta corect.  

Sărbători sunt și mai fericite când rămânem sănătoși!

Discover

Fuelled by

spot_imgspot_img

Romania for Gold

Melatonina și reducerea riscului unor probleme de vedere

Într-o lume în care cei mai mulți ajung la melatonină pentru a nu mai avea nopți agitate sau pentru a contracara problemele de somn...

Ce grăsimi alegem

E iarnă, tradiția cere mȃncare grasă, fiziologia corpului uman cere și ea grăsimi ȋn această perioadă a anului.Ce rol au grăsimileGrăsimile intervin atât ȋn...

Da, îți poți scădea colesterolul

Deși ne simțim bine, frecvent, analizele de laborator ne arată niveluri crescute de colesterol. Acesta nu cauzează de obicei simptome, ȋnsă provoacă daune importante...

Ȋnlocuitorii de zahăr și riscul de boală 

Ştiți ce este un înlocuitor de zahăr - este o substanță artificială (adică obținută ȋn laborator) sau naturală (pe bază de plante) ce ȋndulcește,...

Nevoi alimentare după 45 de ani

40-45 de ani reprezintă vȃrsta la care considerăm că suntem ȋn deplină putere, dar ȋn același timp, sub presiunea mai multor factori de stres,...