Cum ne îngrășăm e simplu, cam toată lumea știe. În principiu, mănânci mai mult, te îngrași. Te miști mai puțin decât o făceai până acum, te îngraşi… și mai sunt câteva mecanisme declanșatoare, despre care am mai vorbit deja în articolele precedente.
Cum slăbim însă, nu este ceva determinat doar de voință, evident necesară, având în vedere comportamentele alimentare greșite, bine înrădăcinate în manifestările noastre, ci este ceva determinat în primul rând de regulile metabolismului uman. Dieta însăși, care a făcut ca metabolismul să se adapteze la noile modificări, este frecvent cauza eșecului. Practic, organismul nostru, după finalizarea variantei alimentare impuse, intră într-un program de recuperare a kilogramelor pierdute nesănătos.
A fi ,,la dietă’’ este o modă, ce stârnește compasiune sau admirație, după caz.
Cum slăbim? Rezervele folosite de organism pentru a avea energie să funcționeze sunt reprezentate de depozitele de glicogen. Atât în cazul înfometării, care e la îndemâna tuturor pentru că nu costă nimic, dar și în cazul dietelor fără carbohidrați sau cu aport nesemnificativ, aceste rezerve sunt epuizate. Glicogenul are o mare afinitate pentru apa, fiecare gram de glicogen fiind stocat în fibra musculară cu cel puțin 3 grame de apa. Asta poate înseamnă ziua și kilogramul dat jos pe cântar, chiar din primele zile. Va urma însă, la un moment dat, realimentarea persoanei și refacerea rezervelor de glicogen. Și asta vine la pachet cu punerea la loc a kilogramelor de apă.
De ce am spus mai devreme greutate pe cântar, pentru că la o cântărire obișnuită, asta se vede, mai puține kilograme, însă o analiză a compoziției corpului va spune altceva: în primul rând că din depozitele de grăsime nu s-a mișcat nimic, uneori din contră.
Povestea nu se oprește aici și mulți deja știu pe propria piele consecințele. Dacă intrăm un pic mai adânc în metabolismul uman, vedem ce pași urmează acesta atunci când continuăm înfometarea sau dieta cu foarte puțini carbohidrați.
Din ce slăbim?
După epuizarea rezervelor de glicogen, organismul este nevoit să se orienteze către o altă sursă de energie. Spre deosebire de glucoză, grăsimile, deși mai eficiente ca și cantitate de energie eliberată, sunt mai greu de mobilizat – dintr-un gram de grăsime se produc 9 kcal, pe când dintr-un gram de glucoza se produc aproximativ 4 kcal.
Proteinele în schimb, deși nu sunt utilizate în mod normal pentru energie, vor deveni acum sursă preferată. Așadar, masa musculară scheletică va începe să scadă, deci principalul consumator de energie se va micșora. Pe cântar, această decizie metabolică a organismului va duce la scăderea în continuare a greutății. Si din nou, analiza compoziției corporale nu va înregistra o scădere a ceea ce ,,doare cel mai mult’’, adică a țesutului adipos, ci a procentului de masă musculară. Ghinion pentru sănătatea ta, sau dacă vrei să te păcălești, consideră-l ,,succes’’, doar pentru că poți intra în haine mai mici.
Într-o dietă restrictivă, grăsimea este ultima variantă de combustibil consumat. Activarea în hipotalamus a centrilor de supraviețuire a individului decide calea metabolică de interzicere a accesării depozitelor adipoase. Stocarea în această ,,cămară’’ se va reactiva odată cu oprirea dietei în cauză și reluarea alimentației. Depozitul adipos se va mări în consecință.
Efectul yo-yo
Și ce e foarte trist, înainte de dietă te îngrășai pentru că obișnuiai să mănânci prea mult, acum vei continua să te îngrași, mâncând mai puțin.
Iată cum, într-un timp relativ scurt poți să-ți crești greutatea cu kilograme de grăsime. Acesta este de fapt ciclul pierdere-recâștigare de greutate – efectul yo-yo. De obicei surplusul de grăsime se va regăsi în zona abdominală, grăsime asociată cu risc crescut de boli cardio-vasculare, diabet și cancer.
Poate ai mai auzit despre lucrurile scrise mai sus. Poate ca vei spune: ,,nimic nou sub soare’’, eventual câteva informații despre metabolism, mai sistematizate. Se uită însă un lucru foarte important, toată lumea vrea să slăbească repede și atunci se aruncă într-o variantă de dietă restrictivă. Suficient cât să se dea peste cap metabolismul, hormonii de apetit – sațietate, comportamentele alimentare, ce să mai, tot tacâmul.
O alimentație echilibrată, bine concepută, plus o activitate eficientă pe scaderea țesutului adipos te va ajuta să-ți atingi obiectivul.
Bibliografie
Heymsfield SB, Gonzalez MC, Shen W – Weight loss composition is one‐fourth fat‐free mass: a critical review and critique of this widely cited rule. – Obesity Reviews. 2014
Heymsfield SB et al – Energy content of weight loss: kinetic features during voluntary caloric restriction. Metabolism. 2012
Maclean PS, et al. – Biology’s response to dieting: the impetus for weight regain. – Am J Physiol Regul Integr Comp Physiol. 2011
Mäestu J, et al. – Anabolic and catabolic hormones and energy balance of the male bodybuilders during the preparation for the competition. -J Strength Cond Res. 2010
Williams G et al – The hypothalamus and the control of energy homeostasis: different circuits, different purposes – Physiology and Behavior, 2001
