Știm deja că mâncarea poate fi considerată o sursă de consolare ȋn reducerea stresului. Alimentele grase și dulci sunt de obicei preferate și mulți dintre noi au dezvoltat deja un atașament puternic pentru ele, ca și pentru alimentele fast-food, numite de altfel și „alimente de confort”.
Mănânci corect și totuși…
Presupunȃnd că deja ai trecut de etapa junk-food, fiind pe deplin conștient că aceste ,,alimente’’ nu te hrănesc, meniurile tale s-au echilibrat considerabil și totuși ai ȋncă frecvent senzație de balonare, disconfort intestinal, iar grăsimea de pe abdomen se ,,ȋncăpățȃnează’’ să rămȃnă fix acolo unde nu ȋți place.
Ce te faci cu stresul?
O bună alimentație nu asigură ȋntotdeauna o digestie sănătoasă, dacă nu este dublată de o gestionare eficientă a stresului, condiție vitală ȋn restabilirea funcționalității proceselor digestive.
Gȃndește-te deci ȋn primul rȃnd dacă ai făcut ceva și ȋn privința atenuării stresului cronic, pentru că sunt șanse mari ca acesta să treacă cumva neobservat, considerat ca fiind ceva firesc ȋn viața de zi cu zi. Acest tip de stres menține starea de alertă – adică vegetativul simpatic pe toată durata zilei, astfel că digestia – ȋn care intervine vegetativul parasimpatic – nu mai reprezintă o prioritate pentru organism și funcția digestivă nu se mai desfășoară la capacitatea normală.
Aceasta este una dintre cele mai frecvente cauze ale problemelor legate de funcționarea enzimelor digestive. Este foarte adevărat că intervențiile nutriționale au un efect pozitiv ȋn acest sens, deoarece pot reduce nivelul inflamațiilor din organism, cauzate de stres, ȋnsă respectarea necesității corpului de a se relaxa este obligatorie ȋn corectarea disfuncțiilor enzimatice.
Enzimele digestive sunt produse ȋn principal la nivelul pancreasului și al intestinului subțire și au rolul de a descompune nutrienții din alimente, astfel ȋncȃt să poată fi absorbiți corespunzător ȋn organism.
Principalele simptome care anunță un deficit al enzimelor digestive sunt reprezentate de: balonare și flatulență după consumul de alimente, senzație de suprasaturație după ingerarea unei cantități mici de hrană, defecație incompletă, supraponderalitate, prezența alimentelor nedigerate în materiile fecale, inclusiv urme uleioase ce arată o digestie incompletă a grăsimilor.
