Se tot vorbește despre metabolism, așa că termenul nu mai surprinde probabil pe nimeni. Și totuși ce este metabolismul? Un sistem extrem de complex de reacţii biochimice și transformări energetice ce au loc în ţesuturile vii. Este cel care adaptează organismul la o variantă sau alta de funcţionare, în concordanţă cu starea care îţi asigură supravieţuirea. Cu alte cuvinte, metabolismul e șeful.
Poate mâncatul prea puţin să îţi ,,supere’’ metabolismul?
Pierderea sau luarea în greutate, respectiv fluctuaţii ale procentului de grăsime corporală pot modifica felul în care anumite structuri nervoase, de la nivel cerebral, reglează numărul de kilograme ale individului în cauză.
Legile fizicii se aplică și ȋn cazul oamenilor, respectiv balanţa energetică a intrărilor și ieșirilor din corp ar trebui să rămână constantă. Mai pe românește, energia intrată trebuie să fie egală sau aproximativ egală cu cea consumată de organism, pentru a ne menţine greutatea. Avem nevoie de o cantitate minimă, bazală, de energie pentru a rămâne în viaţă, plus o cantitate de energie pentru a ne mișca și a desfășura anumite activităţi. Această energie o obţinem din alimentele consumate și din când în când din rezervele energetice stocate de corp sub formă de grăsime.
Socoteala de pe hârtie nu prea se potrivește cu cea din corpul nostru
Dacă ne ,,fug prea mult ochii’’ după câte calorii mâncăm, pierdem din vedere lucruri mult mai importante. Se pare că nu mai mult de 20-25% din ceea ce mâncăm contează din punct de vedere caloric, partea cea mai importantă fiind reprezentată de aportul de nutrienţi și de capacitatea de absorbţie a fiecăruia dintre noi.
Caloria, după mai bine de 100 de ani de aplicare ȋn domeniul nutriţiei, este deja considerată noţiune ȋnvechită și inexactă. De exemplu, absorbim mai puţină energie din carbohidraţii mai puţin procesaţi sau din grăsimi, pentru că se digeră mai greu. S-a demonstrat că 38% din grăsimile conţinute de alune sunt excretate prin materiile fecale, comparativ cu varianta procesată de unt de arahide din care aparent se absorb toate grăsimile.
Iată deci cum numărul de calorii pe care cineva crede că le consumă zilnic, într-un meniu cu mare atenție pregătit, de 1.600 de calorii ar putea fi cu adevărat de 1.200 sau 2.000 de calorii. Acest lucru nu invalidează ecuația echilibrului energetic. Mâncatul mai puţin combinat cu ceva mai multă activitate fizică poate fi un bun început pentru oricine vrea să își modifice numărul de kilograme.
Atenţie însă la cât de puţin ajungi cu aportul de alimente, pentru că la un moment dat îi vei da șefului semnale că vrei să te ȋnfometezi. Asta îl poate face să transmită stimuli de avertizare către organele cheie, implicate ȋn alegerea căilor de metabolizare a nutrienţilor și să te trezești cu o mare surpriză, pe cântar va părea că ai slăbit, dar o analiză corporală îţi va arăta că ai câstigat grăsime și ai pierdut masă musculară, adică exact pe dos decât te așteptai să se întâmple.
Nutriția este esențială în atingerea performanței în sport și în viață. E important să știi ce mănânci!
