Pot să pun pofta alimentară în cui?

Poate nu stiaţi, dar am venit ȋn această lume extrem de bine dotaţi cu o super armată de substanţe care ne reglează apetitul și saţietatea, respectiv greutatea. Da, o super armată.

Formată din insulină, glucagon, colecistokinină, polipeptid Y, leptină, adiponectină, grelină, rezistină, ce să mai, un necunoscător ameţește doar când le citește. În ultimii 15-20 de ani au ieșit la iveală noi hormoni sau noi valenţe ale unor substanţe secretate de tractul digestiv și nu numai, care ȋși aduc un aport considerabil ȋn păstrarea echilibrului apetit-saţietate. Spuneam mai devreme că, ne reglează alternanţa foame-saţietate pentru că fiziologic noi ar trebui să ne alimentăm ȋn concordanţă cu senzaţiile ce apar ȋn plan fizic, fără intervenţia propriei voinţe.

Cu alte cuvinte, mi-e foame, mănânc; m-am săturat, mă opresc.

Atât de simplu? m-a intrebat o clientă. Da, atât de simplu.

Pentru că a mânca este un comportament, nu un plan de acţiune controlat, așa cum ai decide, de pildă, ce să mănânci. Foamea și saţietatea apar firesc atunci când corpul are nevoie sau nu de hrană, adică de nutrienţi și energie ca să funcţioneze la parametrii optimi. Dacă ȋnsă ȋncepi să te bagi peste când și cât să mănânci, atunci avem o problemă care ȋn timp devine una foarte mare, rezultatul final fiind creșterea ȋn greutate.

Pentru cei care sunteţi la dietă și ţineţi mort-copt s-o duceţi până la capăt, trebuie să vă spun că sunteţi cei mai vulnerabili la poftele alimentare. De ce? Pentru că nu mai poţi mânca ce ȋţi place. Nici această decizie n-o mai poţi lua tu, pentru că ești la dietă. Adorai să mănânci ciocolată. Ei și? Acum, n-ai voie. Ești la regim. N-ai voinţă, ţi se spune. Chiar nu te poţi abţine? Ești om ȋn toată firea… Cred că sunt arhi-cunoscute astfel de replici.

Haideţi să vă deslușesc misterul și să vă dau și soluţia pentru a rezistata un pic până ne vedem la cabinet și punem lucrurile cap la cap.

Vinovată pentru aceste „scapări alimentare” este Grelina

Grelina este hormonul foamei, a cărei acţiune este legată de pofte, de supraalimentare și evident de creșterea ȋn greutate.

Grelina, hormon orexigenic, adică stimulator al apetitului, este secretat de glandele gastrice, dar și de alte celule ale tractului digestiv, fiind descoperită în anul 1999, de colectivul lui Masayasu Kojima, cercetător endocrinolog ȋn cadrul Departamentului de Genetică Moleculară al Universităţii Kurume din Japonia.

La om, concentraţia grelinei este maximă dimineaţa, când stomacul este gol, şi minimă seara. Este de asemenea secretată după mese, dacă semnalele nutriţionale arată o masă incompletă.

Cei care nu mănâncă dimineaţa au șanse mari să mănânce ,,prostii’’ pe parcursul zilei.

Când spun ,,prostii’’ mă refer fie la alimente de slabă calitate din punct de vedere nutriţional, fie la cedarea la diverse ispite alimentare, ȋntr-o cantitate mare doar pentru că mi-am impus să renunţ sau să micșorez foarte mult accesul la o anumită grupă de alimente.

V-aţi pus vreodată ȋntrebarea de ce salivăm la reclame cu farfurii pline de preparate apetisante sau de ce copiii sunt ȋnnebuniţi după diverse ciocolăţele, hamburg-eri cu sosuri care se preling ȋmbietor pe chiflă? Sper că nu v-am făcut poftă!

Grelina, bat-o vina, este o tânără descoperită de doar 21 ani, care ȋnsă ȋși poate face de cap cu mintea noastră, la modul cel mai serios.

Marketing-ul, intuitiv ȋn urmă cu mai mulţi zeci de ani, dar pe deplin conștient acum de mecanismele neuro-fiziologice care ne dictează anumite reacţii, valorifică și marchează profituri uriașe de pe urma stimulării poftelor alimentare.

Studii pe voluntari cărora li se dădeau imagini cu diverse mâncăruri, dulciuri cu ciocolată, frișcă, pizza cu topping-uri apetisante au arătat creșteri semnificative ale nivelului de grelină, implicit ale senzaţiei de foame paradoxală (diferită de foamea fizică, fiziologică, atunci când organismul are nevoie de energie și nutrienţi pentru a funcţiona optim).

Comandamentul central al comportamentului nostru alimentar se află ȋn creier

E vorba, mai precis, de o zonă numită hipotalamus. Acesta are dimensiunea aproximativă a unei alune și găzduiește centrii responsabili de supravieţuirea noastră ca individ și ca specie. Grelina, eliberată ȋn sânge, ajunge la acești centrii nervoși superiori, iar noi ne comportăm ca atare pentru că odată declanșată senzaţia de foame trebuie să ţi-o potolești.

Acum intervine știinţa nutriţiei și conștientizarea a ceea ce putem face pentru a trece peste episodul respectiv, suprimând sinteza grelinei.

  1.  Mănâncă micul dejun, oricât de mic, pentru a nu avea mai târziu dorinţa de a mânca alimente bogat calorigene.
  2.  Ȋncearcă să ai la fiecare masă carbohidraţi buni (ex: cereale sau paste integrale), proteine (dacă este carne, fără grăsime vizibilă).
  3.  Evită, pe cât posibil să răsfoiești reviste cu imagini apetisante cu preparate culinare, mai ales dacă te străduiești să slăbești.
  4.  Rupe perioadele lungi de stres cu practicarea unui sport favorit sau fă măcar o plimbare ȋn parc/
  5.  Dormi suficient. Privarea de somn pare să conducă la o creștere a sintezei grelinei, cu creșterea poftei de mâncare.
  6.  Nu te ȋnfometa sărind peste mese. Expunerea la supraalimentaţie, la mâncat de alimente non-calitative sau la ambele este extrem de mare.
  7.  Dacă ești la cură de slăbire, nivelul de grelină este ridicat nu doar ȋnainte de mese, ci aproape permanent, aceasta traducându-se prin stare de ȋnfometare.
  8.  Nu uita că hrana comandă nivelului de grelină să scadă și ȋmpreună cu el o să scadă și apetitul tău

Soluţii există. Trebuie doar să vrei.

Filosofia mea despre nutriţie este să te poţi bucura de viaţă și să slăbești, păstrând o greutate sănătoasă. Fără diete chinuitoare, restrictive sau dezechilibrate.

Programează-te pe www.stop-dieta.ro  Schimbarea ce va urma,  te va transforma ȋn cea mai bună variantă a ta pentru tot restul vieţii.

E mai ușor decât crezi!

Bibliografie:

Gluck ME – Stress response and binge eating disorder- Appetite, 2006

Raspopow K, Abizaid A  Matheson K, Anisman H – Anticipation of a psychosocial stressor differentially influences ghrelin, cortisol and food intake among emotional and non-emotional eaters.- Appetite, 2014

Sarker MR, Franks S – Direction of post-prandial ghrelin response associated with cortisol response, perceived stress and anxiety, and self-reported coping and hunger in obese women.-Behavioural Brain Research, 2013

Discover

Fuelled by

spot_imgspot_img

Romania for Gold

Cum luptăm ȋmpotriva alergiilor respiratorii

Vremea bună a sosit! Ti-ar plăcea să stai la soare, să admiri frumusețea copacilor înfloriți, dar știi că sunt slabe șanse să faci asta...

Ce determină pierderea puterii musculare

Pierderea puterii musculare este diferită de oboseala sau durerea musculară. De exemplu, simți că ȋți este mai greu să te ridici de pe un...

Zahăr natural vs zahăr adăugat

Zahărul există în mod natural în multe alimente precum fructe, legume, lapte, brânză și chiar cereale. Fructele conțin zahăr sub forma unui mix de sucroză,...

Protejează-ți eficient inima

Motorul vieții, inima, este cu adevărat un organ uimitor. Bate de aproximativ 100.000 de ori ȋntr-o zi și de 2,5 miliarde de ori ȋntr-o...

Obiceiuri matinale ce te pot ajuta să-ți controlezi greutatea

Un memento vizual al greutății în fiecare dimineață te poate ajuta să te ții de planul tău de alimentație sănătoasă în restul zilei sau...