Vi s-a întâmplat vreodată să mâncați mai mult decât v-ați propus?
Aș putea spune că până la un punct, este cumva normal să simți că nu poți înceta să exagerezi cu anumite alimente. Așa numita hrană hiperpalatabilă creează de altfel o criză alimentară modernă – ne face să ne fie greu să ne controlăm și mai ales, ne face să ne dorim constant să consumăm mai mult.
Astfel de alimente sunt ȋn mod artificial hipergustoase printr-un conţinut de ingrediente care excită circuite neurale al creierului, legate de recompensă, respectiv de dependenţă. Au un conţinut important de grăsimi hidrogenate, zaharuri gen sirop de glucoză/fructoză, sodiu, aditivi alimentari, potenţiatori de gust și aromă. Ele sunt concepute științific pentru a fi irezistibile.
Alimente procesate industrial
Vorbim despre alimente procesate industrial. Să luăm porumbul, ca exemplu. Vara, multora dintre noi ne place să ȋl consumăm fiert sau copt pe grătar. Este delicios, minim procesat, asigură carbohidraţi de calitate și fibre. Porumbul prelucrat prin măcinare se transformă ȋn mălai, ulterior prin fierbere ȋn apă, ȋn mămăligă, produs cu textură moale, ușor de mâncat și digerat, un carbohidrat bun ȋn cadrul unei mese, fericit completat de brânză și o lingură de smântână. Ce ȋnseamnă ultra-procesarea porumbului? Înseamnă să se ȋndepărteze toată fibra, se izolează amidonul și apoi acesta se folosește pentru a face chipsuri de diverse forme, care sunt prăjite și ulterior presărate cu diverse arome, dulce sau sărat. Rezultă un produs final delicios din care poţi mânca o cantitate mare, fără nicio problemă.
Ce putem face? Iată 3 strategii pentru a-ți găsi drumul înapoi către o relație relaxată cu mâncarea.
Fii curios ȋn legătură cu alimentele pe care le consumi
Alimentele procesate sunt concepute pentru a fi ușor de mâncat, adică le mesteci mai puţin, au un volum redus. Așadar reţine: mai puțin de mestecat + volum redus = mai multă mâncare.
Cu cât trebuie să mestecăm mai mult, cu atât ne va lua mai mult timp să mâncăm, oferind semnalelor noastre de saţietate o șansă să ajungă la creier pentru a ne spune gata, nu mai mânca.
Observă mesajele pe care le primești despre aliment
Se folosesc strategii creative pentru ca tu să presupui că alimentele procesate sunt sănătoase. Dacă ai ales ceva, privește ambalajul, ce te-a atras, are un super-ingredient, e organic, fără zahăr sau gluten? Citește eticheta cu informaţiile nutriţionale și alege ȋn deplină cunoștinţă de cauză.
Dă-ți seama dacă ţi-e foame sau mănânci din alte motive
Temporar, te vei simți mai bine, dar nu ȋţi vei rezolva problema. Obiceiurile alimentare sunt puternice, ele pot lucra pentru noi sau împotriva noastră. Structurează-ţi dieta în jurul alimentelor integrale, puţin procesate, natural colorate, bogate în nutrienți, dar, de asemenea, amintește-ţi că o viață sănătoasă nu are legătură cu calcule calorice.
Referinţe:
Rolls, B.J., Drewnowski, A., Ledikwe, J.H. Changing the energy density of the diet as a strategy for weight management – Journal of the Academy of Nutrition and Dietetics, 2005 Provencher, V., Polivy, J., Herman, C.P. Perceived healthiness of food. If it’s healthy, you can eat more! Appetite, 52(2), 340-344, 2009: Kessler, David A. Your food is fooling you: How your brain is hijacked by sugar, fat, and salt.- 2012.
Nutriția este esențială în atingerea performanței în sport și în viață. E important să știi ce mănânci!
