Bacteriile sunt printre primele forme de viață apărute pe Pământ. Sunt prezente ȋn majoritatea habitatelor existente, sol, apă, izvoare termale, chiar și la mari adȃncimi, așa cum este Groapa Marianelor, dar și ȋn simbioză cu alte organisme, plante și animale.
Microflora normală a unei persoane de gen masculin, ce cântărește 70 kg și are o înălțime de 170 cm, este de aproximativ 39×1012 celule bacteriene față de numărul total de celule umane care este ceva mai mic, de 30×1012.
Intestinul uman găzduiește cel mai mare număr de bacterii
Acestea reprezintă flora intestinală, o altă parte a microflorei situându-se pe piele. Flora bacteriană intestinală joacă un rol major în sănătatea ta. Și ceea ce mănânci, bei și faci în fiecare zi îți afectează intestinul, în bine sau în rău.
În mod obișnuit, considerăm bacteriile ca fiind un lucru rău, dar există tipuri benefice de bacterii în intestin care ȋți ajută corpul să digere ceea ce mănânci, să producă vitamine, să absoarbă nutrienți precum calciul și să elimine microbii dăunători care pot provoca boli.
Compoziția microbiomului tău intestinal îți afectează sănătatea și în alte moduri, afectând-ți imunitatea, crescȃnd astfel riscul de boală, ȋți poate afecta greutatea corporală și chiar sănătatea mintală. De exemplu, persoanele cu afecțiuni precum diabetul și bolile inflamatorii intestinale pot avea o diversitate microbiană mai mică în intestine decât cei care nu au. Un astfel de dezechilibru bacterian, numit disbioză intestinală, te poate expune unui risc mai mare de boli de inimă.
Ce poți face pentru a maximiza sănătatea propriului microbiom
Mănâncă alimente ce conțin fibre: corpul tău nu poate digera fibrele, dar bacteriile benefice din intestin pot. Aceste bacterii descompun fibrele pentru a le folosi ca combustibil, ceea ce le ajută să prospere. Dar majoritatea americanilor primesc doar aproximativ jumătate din fibrele de care au nevoie în fiecare zi. Încercați să lucrați cu alimente bogate în fibre, cum ar fi fulgi de ovăz și fasole, și schimbați pâinea și pastele făcute cu făină albă cu versiuni de grâu integral.
Mănâncă mai multe fructe și legume: sunt bogate în fibre și, de asemenea, în polifenoli, compuși naturali ai plantelor pe care bacteriile sănătoase îi folosesc ca hrană. Boabele, strugurii, anghinarea și măslinele sunt toate bogate în polifenoli. De asemenea, cafeaua, ceaiul și ciocolata neagră!
Manâncă și alimente fermentate: sunt prietenoase cu intestinul, deoarece sunt conservate în mod natural de bacterii, care vă populează microbiomul. Alimentele fermentate includ iaurt, miso, tempeh și varză murată.
Fii inteligent în privința antibioticelor: Antibioticele pot fi necesare pentru a lupta împotriva infecțiilor, dar pot fi și suprautilizate. În timp ce antibioticele distrug bacteriile dăunătoare care provoacă boli, ele elimină și bacteriile utile, așa ȋncȃt în acest proces pot perturba și structura microbiomului.
Ia un probiotic: suplimentele pot furniza tulpini de bacterii bune și pot ajuta la creșterea populațiilor sănătoase din intestin. Sunt deosebit de valoroase pentru a fi luate în timpul unui tratament cu antibiotice – sau chiar în mod regulat, dacă dieta ta nu conține alimente fermentate bogate în probiotice.
Limitează consumul alimentelor ultraprocesate: acestea sunt alimente care tind să fie bogate în grăsimi, zahăr, sodiu, aditivi și care din păcate, reprezintă aproximativ 60% din dieta americanului obișnuit și tinde să fie ajuns din urmă de cea a europeanului. Dietele bogate în alimente ultraprocesate sunt asociate cu modificări nesănătoase ale microbiomului, care ar putea crește riscul de îmbolnăvire.
Sfatul meu este să încercați să alegeți cât de mult se poate, alimente întregi, minim procesate pentru majoritatea meselor și gustărilor dintr-o zi.
Bibliografie:
O.M. Dorobăț (2006). Bacteriologie medicală. București: Editura Universității „Titu Maiorescu” . ISBN 973-7674-00-6.
Martinko JM, Madigan MT (2005). Brock Biology of Microorganisms (ed. 11th). Englewood Cliffs, N.J: Prentice Hall. ISBN 978-0-13-144329-7.
