Ionela și Marius Cozmiuc sunt doi dintre canotori din delegația României pentru Jocurile Olimpice de la Paris 2024. Cei doi sportivi, care formează o familie superbă, sunt extrem de motivați înainte de competiția din Franța, de la care vor să se întoarcă fiecare cu cel puțin câte o medalie.
Vor participa în acest an pentru a treia, respectiv a patra oară la Jocurile Olimpice.
Cei doi canotori sunt extrem de motivați să obțină cele mai bune clasări din carieră la Paris 2024. Sportivi cu experiență la Jocurile Olimpice, cei doi au ambiții mari înainte de competiția din Franța, visând să se întoarcă acasă cu cel puțin câte o medalie. Iar visurile lor nu sunt deloc exagerate dacă ne uităm la rezultatele obținute în ultimii ani, la Campionatele Europene și Mondiale.
Ionela Cozmiuc a mai participat la Jocurile Olimpice de la Rio 2016 și Tokyo 2020, în proba de dublu vâsle categoria ușoară, clasându-se pe locul 8, respectiv locul 6. Ea are în palmares două titluri europene și unul mondial la simplu vâsle categoria ușoară, adjudecate în 2022 și 2023, și două titluri mondiale la dublu vâsle categoria ușoară, obținute în 2017 și 2018.
Marius Cozmiuc va fi la cea de-a patra participare la Jocurile Olimpice, el fiind prezent și la edițiile din Londra 2012, Rio 2016 și Tokyo 2020. La primele două ediții a concurat la patru rame, clasându-se pe locurile 12, respectiv 10, iar data trecută a participat la dublu rame, probă în care a cucerit medalia de argint. El mai are în palmares două titluri europene și unul mondial la dublu rame, dar și un titlu european la opt rame cu cârmaci. În plus, la patru rame a fost de 3 ori vicecampion european și are și un titlu mondial, dar la U20.
Cum v-ați apucat de canotaj? Care e prima voastră amintire cu acest sport?
Marius Cozmiuc: De canotaj m-am apucat la vârsta de 14 ani în anul 2007, am fost selecționat la Școala Generală „Miron Costin” din Suceava și, după câteva luni de tatonări între antrenor și părinți, am primit acceptul părinților de a pleca. Nu le-a fost ușor fiind singurul lor copil. Distanța mare pe care trebuia să o parcurg până la Orșova, Mehedinți, a fost un alt impediment, însă până la urmă au fost de acord. Am început acest sport la Clubul Sportiv Școlar Orșova. Îmi aduc aminte prima mea ieșire cu barca pe apă, a fost într-o barcă de patru vâsle, atât barca, cât și vâslele erau din lemn. Atunci a fost primul antrenament care s-a făcut pe apă în acel an, pe 18 februarie 2007.
Ionela Cozmiuc: Eu m-am apucat de canotaj în urma unei selecții. Eram în timpul orelor când a intrat în clasă domnul antrenor Cristian Maliș de la Clubul Sportiv Orșova. Marți am fost selecționată și vineri am plecat la Orșova. Primele amintiri de acolo sunt foarte frumoase, însă ce mi-a rămas impregnat în memorie este că după primele antrenamente am făcut o febră musculară cum nu credeam că există (n.r. râde). Ușor-ușor m-am adaptat și iată că anul acesta se împlinesc 15 ani de când practic acest sport.
Cum reușiți să vă împărțiți între viața de familie și cantonamente?
M.C.: Din acest punct de vedere, ne descurcăm foarte bine fiindcă avem același program de antrenament. Stăm împreună în aceeași cameră, iar când suntem plecați din cantonament, acasă sau oriunde altundeva, o facem împreună.
I.C.: Dacă ne referim la familia formată din noi doi este foarte simplu pentru că suntem împreună peste tot, atât în viața extrasportivă, cât și în cantonamente. Cu restul familiei ne vedem ori de câte ori ne permite programul, cum avem puțin timp liber mergem acasă să ne întâlnim cu ei și să ne încărcăm bateriile.
Ce rol joacă sportul, canotajul, în povestea voastră și cât de important este pentru voi faptul că sunteți colegi de branșă și vă înțelegeți atât de bine stările prin care puteți trece în timpul sau în urma unei competiții?
M.C.: Ne-am cunoscut în canotaj de pe vremea când eram juniori la Clubul Sportiv Orșova. Făcând amândoi aceleași sport, ne-a fost ușor să ne înțelegem și să ne ajutăm reciproc. În prezent, la competiții, fiecare știe bine ce are de făcut. Noi doar ne încurajăm. Cel mai greu este când urmărim fiecare cursa celuilalt, fiindcă emoțiile sunt foarte mari, mai ales pentru mine.
I.C.: Canotajul este cel care ne-a unit. Noi nu aveam cum să ne cunoaștem în afara lui. Chiar dacă suntem amândoi din Suceava, fiind născuți la o distanță de 40 km unul de celălalt. Faptul că suntem și colegi de sport, ca să zic așa, ne-a ajutat foarte mult. Marius este sprijinul meu necondiționat, iar eu sunt mereu acolo pentru el și împreună formăm atât o familie, cât și o echipă foarte unită.
Ionela, la Paris vei fi la a treia prezență la Jocurile Olimpice. Data trecută, la Tokyo, ai fost pe locul 6 în proba de dublu vâsle, cu două locuri mai sus decât la ediția de la Rio. Între timp te-ai reprofilat și pe proba de simplu. Cât de grea ți s-a părut schimbarea?
I.C.: Într-adevăr este a treia participare și sper să se aplice acea zicală care spune că a treia oară e cu noroc (n.r. râde). Eu am fost nevoită să trag simplu deoarece nu aveam parteneră de dublu, însă mi-a plăcut enorm această experiență. Eu știam de ce sunt capabilă în simplu și nu pot să spun că mi-a fost greu, dar sufeream deoarece nu aveam cu cine face proba olimpică. Iată că răbdarea mi-a fost răsplătită și acum sunt din nou în barca mea de suflet, cea de dublu!
Ce probă ți se pare mai dificilă? Să tragi singură sau să fii cu un coechipier?
I.C.: Fiecare probă este dificilă în felul ei. Cea de simplu este dificilă deoarece ești singur și nu ai cu cine să împarți nici greul, nici bucuriile, iar cea de dublu este dificilă deoarece trebuie să știi să faci echipă, să lupți cot la cot și în același timp cu colegul pentru a face barca să alunece cât mai repede!
Ești campioană mondială și europeană la simplu vâsle, după ce ai câștigat în trecut titlul mondial și la dublu vâsle, unde anul trecut ai cucerit bronzul. La Paris vei concura în ambele probe?
I.C.: La Paris voi concura în proba de dublu vâsle categorie ușoară! Proba de simplu categorie ușoară nu este proba olimpică.
Marius, ești campion mondial și european la dublu rame și campion european în proba de opt rame cu cârmaci. Vei participa la ambele probe la Paris?
M.C.: Sunt calificat la Jocurile Olimpice de la Paris 2024 atât în barca de dublu rame, cât și în cea de opt plus unu. Anul trecut obiectivul a fost să calificăm aceste două bărci, anul acesta obiectivul va fi să luăm medalie. Dacă voi fi capabil să obțin medalii în ambele bărci, atunci voi concura în amândouă, dacă nu, voi concura doar într-una dintre ele, și anume în cea mai rapidă. Nu este ușor să concurezi în două bărci, sunt multe curse și nu vrem să riscăm nimic.
Vei fi la a patra participare la JO. La Tokyo ai câștigat argintul la dublu rame, alături de Ciprian Tudosă. Cine crezi că vor fi principalii voștri contracandidați la medalii la Paris?
M.C.: În proba de dublu rame va fi o bătălie mare, avem câțiva contracandidați puternici și cu experiență, cum ar fi Marea Britanie, Elveția, Croația, Spania, Irlanda… Va fi un concurs foarte interesant. La opt plus unu, proba cea mai spectaculoasă, ca și contracandidați îi vom avea pe cei din Marea Britanie, Olanda și Australia.
Care e cel mai tensionat moment dintr-o cursă pentru voi și cum vă gestionați emoțiile?
M.C.: Cel mai tensionat moment este atunci când sunt în start și aștept culoarea verde a semaforului și semnalul sonor al acestuia. După start toate emoțiile sau tensiunile dispar și rămân concentrat doar pe ceea ce am de făcut în cursă.
I.C.: Pentru mine cele mai tensionate momente sunt cele dinaintea ieșirii pe apă pentru a merge la start, iar mai apoi cele câteva secunde dinaintea startului, dar sunt emoții pe care am învățat să le controlez de-a lungul anilor.
Ce obiceiuri aveți înainte de o cursă pentru a vă concentra cu totul asupra probei?
M.C.: Nu am vreun obicei anume, sunt destul de relaxat și nu fac nimic special, doar ceea ce fac și înainte de antrenamente.
I.C.: Înainte de a pleca la cursă îmi spun rugăciunea și mă dau cu mir, iar în start fac semnul Sfintei Cruci! Când ies din cameră pășesc întotdeauna cu dreptul. Astea sunt lucrurile de la care nu mă abat. Cred cu tărie că nu putem face nimic fără Dumnezeu și că avem nevoie și de un dram de noroc.
Ce așteptări aveți de la această participare la Jocurile Olimpice și care va fi obiectivul vostru real la Paris?
M.C.: Fiind ultima participare la Jocurile Olimpice, îmi doresc să fac un concurs cât mai reușit și obiectivul e clar: să țintim un loc cât mai sus pe podium! Cel mai important este să ajung acolo sănătos și în formă maximă.
I.C.: Pentru mine este a treia ediție de Jocuri și am rămas în acest sport cu un singur scop: medalia olimpică! Îmi doresc din tot sufletul să o cuceresc la Paris! Pe cea mai strălucitoare!
Ce credeți că trebuie să mai faceți până la JO pentru a vă atinge obiectivul? Ce aspecte trebuie să mai pregătiți?
M.C.: Să avem grijă de noi să ne recuperăm cât mai bine pentru următoarele antrenamente fiindcă vor fi dificile și nu vrem să riscăm vreo accidentare. Trebuie să fim tot timpul focusați la antrenamente, să urmărim și să fim cât mai împreună ca echipă.
I.C.: Până la Jocurile Olimpice trebuie să rămân sănătoasă, să fiu focusată pe antrenamente și să mă dedic total echipei!
Sursa: Eurosport
Sursa foto: Instagram Ionela Cozmiuc
