Magia Crăciunului există
Odată cu Adventul reminiscențe ale gândirii magice specifice copilăriei se reactivează. Ne amintim de faptul că sărbătorile de iarnă sunt despre a dărui, despre a împărtăși și despre a fi mai buni. Moș Crăciun redevine un personaj prezent în psihismul tuturor, iar acest personaj imaginar reușește să contagieze miliarde de oameni.
De ce se întâmplă acest lucru?
Cercetările în domeniu demonstrează faptul că obieceiurile asociate gândirii magice – de exemplu, credința conform căreia binele se întoarce înzecit sau răul atrage rău sunt mult mai comune decât recunosc oamenii. Gândirea magică stă la baza unui univers vast, adesea nevăzut sau nedefinit clar, compus din mici ritualuri și credințe care se înrădăcinează în inconștientul colectiv, amprentat de informație legată de moralitate, religie, cultură, istorie națională.
Misiune imposibilă? Imposibilul devine posibil cu ajutorul gândirii magice
Apetitul pentru astfel de credințe pare să aibă o relație funcțională directă la nivel operațional, la nivelul randamentului individual. Sentimentul de a avea puteri speciale, îi ajută pe oameni în situații de criză și ajută la diminuarea anxietății și la creșterea bunăstării mentale. Sentimentul omnipotenței specific copilului mic, îi ajută pe oameni să-și depășească limitele. Astfel, Crăciunul și sportul de performanță au ca element comun gândirea magică. Crăciunul se asociază simbolului Moș Crăciun, iar marea performanță în sport se asociază credinței că imposibilul e doar un cuvânt. Ce înseamnă Crăciun și Mare performanță împreună? Răspuns: Nu există misiune imposibilă.
Proba realității – soluția pentru echilibrul sănătate mentală – gândire magică
Portretul emergent al gândirii magice ajută în găsirea de argumente pentru care oamenii se agață de ritualuri și se simt în siguranță atunci când le respectă. Conform lui Pascal Boyer (2001) creierul uman pare să aibă rețete specializate pentru a produce explicații magice în anumite situații cu încărcătură emoțională mare.
Pentru oamenii care sunt, în general, nesiguri în raport cu propriile abilități sau sunt lenți în reacțiile la mediu, fiind blocați de sentimentul penibilului sau a neadecvării, gândirea magică poate fi un antidot sau un activator necesar (Wegner, 2008).
Acest fenomen se întâmplă în cazul sportivilor de mare performanță care în spațiul destinat acesteia pot fi tot ceea ce nu pot fi în viața reală, depășindu-și astfel inhibițiile, vulnerabilitățile, blocajele, limitele personale.
Însă pentru a putea progresa într-un continuum sistematizat al performanței, realitatea competițională înseamnă verificarea gândirii magice, așa cum după Crăciun, și noi, ceilalți revenim la realitate.
Adventul înseamnă perioada de pregătire pentru Crăciun; în sport Adventul este reprezentat de perioadele de pregătire (în care sportivii fac tot ce e mai bun, tot ce pot, cu dedicare, generezitate și implicare pentru a primi răsplata), iar Craciunul este competiția.
Gândirea magică – parte din dezvoltarea umană
Copiii dezvoltă o formă de gândire magică în jurul vârstei de 18 luni (Winnicott, 2004) când încep să creeze lumi imaginare în timp ce se joacă. În jurul vârstei de 3 ani încep să diferențieze între fantezie și realitate, însă în continuare (cu încurajarea părinților) cred în: Moș Crăciun, Zâna Măseluță, Iepurașul de Paști, Moș Nicolae. În jurul vârsei de 8 – 10 ani, linia dintre magie și realitate devine la fel de clară ca în cazul unui adult, moment care coincide cu punctul în care copiii încep să învețe despre credință. Punctul în care cultura își retrage suportul pentru a crede în Moș Crăciun este cam același în care copiii sunt învățați să se roage (Jacqueline Wolley, 2001). Mecanismul psihic este deja acolo, deci tranziția este ușoară.
Vârsta de 8-10 ani coincide și cu vârsta specializării în sport, vârstă la care copiii încep să se viseze campioni și să spere, să-și dorească și să creadă că visul lor poate să devină realitate prin muncă, responsabilitate și dedicare.
Gândirea magică face parte din dezvoltarea umană și face parte din relațiile sociale (Handelman & Taylor, 2011), mecanism primitiv (Taylor, 1988) pe care îl păstrăm cu noi permanent. Gândirea magică se dezvoltă pe parcursul copilăriei și se menține la vârsta adultă ca mecanism pentru a face față. Chiar dacă gândirea magică atinge apogeul în copilărie, parțial din cauza imaginației și a sprijinului cultural substanțial, procesele psihice inconștiente mențin gândirea magică pe toată durata vieții (Rosengren & French, 2013).
În sportul de performanță mecanismele asociate gândirii magice sunt susținute și întărite de-a lungul întregii cariere sportive, ele oferind sens, ele facilitând inclusiv procesele de supracompensare. În sport trăim magia performanței și luptăm permanent pentru îndeplinirea unui scop suprem, într-un univers în care medaliile fac diferența între semizei, extratereștri și oameni de rând (Renauld, 2021).
Datoria noastră este să îi susținem permanent, între medalii, între edițiile Jocurilor Olimpice, ca într-un timp de așteptare, bunătate și generozitate, ca în Advent, pentru ca de Crăciun să-și primească răsplata pe care s-o împartă cu noi, ceilalți, cu generozitate – în mândrie și identitate colectivă. Nu avem cum altfel – Gândirea magică se întreține prin cultură și suport social!
Bibliografie:
- Boyer, Pascal. (2001). Religion Explained: The Evolutionary Origins of Religious Thought. New. York: Basic Books.
- Phelps, K., & Woolley, J. (2001). The Development of Children’s Beliefs about Prayer, Journal of Cognition and Culture, 1(2), 139-166. doi: https://doi.org/10.1163/156853701316931380
- Renauld, P. (2021). Demigods, Aliens and Ordinary People. Romania: Itwebmedia
- Rosengren, K.S. & French, J.A. (2013). Magical thinking. In M. Taylor (ed). The Oxford handbook of the development of imagination (pp. 42-60). Oxford University Press.
- Wegner, D. M. (2008). Self is magic. In J. Baer, J. C. Kaufman, & R. F. Baumeister (Eds.), Are we free? Psychology and free will (pp. 226–247). Oxford University Press. https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780195189636.003.0011
- Winnicott, Donald. (2004). Vol 4: Procese de maturizare. București: Editura Trei
- Yannik St. James; Jay M. Handelman; Shirley F. Taylor (2011). Magical thinking and consumer coping. Journal of consumer research : JCR ; an interdisciplinary bimonthly. – Oxford : Oxford University Press, ISSN 0093-5301, ZDB-ID 188686-1. – Vol. 38.2011/12, 4, p. 632-649
